In urma cu cateva zile eram la o librarie din Arad cu un coleg. Am inceput sa casc ochii pe acolo si am primit rugamintea de a intreba pe vanzatori de un anumit autor. Am fost de acord pana i-am auzit numele. Atunci am refuzat vehement. Problema nu era ca autorul scria carti controversate sau chestii de genul, ci controversa se nastea in momentul pronuntarii numelui, care era...greu de pronuntat fara sa rosesti.
Dupa acest episod am avut o discutie cu colegul meu cu privire la incident. Eu sustineam ca daca intentionezi sa ajungi o persoana cu renume, chiar si pe plan local si ai un nume de familie ca si acel de mai sus ar fi bine sa il schimbi. Si aici ma refer la romani in general care se pare ca un o obsesie fata de acest gen de nume, chiar si in acele toponimice. Exmplele sunt binestiute. In opozitie colegul meu sustinea ca nu-i necesar sa-ti schimbi numele pentru ca astfel vei fi mai usor de memorat. Adevarat si asta, dar sunt sigur ca nici acesti oameni nu se simt bine stiind ca sunt subiect de gluma printre studenti daca-i profesor, sau printre unii care nu citesc operele sale dar aud numele autorului. Aici ma refer in special la Philip K. Dick, Charles Dickens si altii care au avut ghinion de a detine in interiorul numelui particule...ghinioniste. Asta poate fi un argument contra. Cand auzi numele te departezi cat mai repede de carte, ca dracu de tamaie. Sincer, eu multumesc lui Dumnezeu ca nu sunt in situatia amintita mai sus si totusi am un nume memorabil. Deci, problema ramane deschisa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu