Thank you, Google!

Romania multumeste motorului de cautare Goagal pentru onoarea facuta si tributul oferit cu ocazia implinirii a 135 de la nasterea marelui sculptor roman Constantin Brancusi. Dintr-un alt articol citit pe fuga, se pare ca ei sunt singurii (ma rog, asa era titlul) care si-au adus aminte de acest eveniment ce merita mentionat la pagina 5 dintr-un ziar cu 4 pagini. Eh, dar nu ar trebui sa fiu mirat. Suntem totusi romani. Cum am putea noi sa onoram pe cineva care ne-a facut cunoscuti pe intreg mapamondul? Cum sa apreciem pe cineva care are un talent enorm, si care prin munca s-a impus (se pastreaza citatul din Brancusi: ''Creeaza ca un zeu, porunceste ca un rege, munceste ca un sclav.'')? Nu, noi un popor binecuvantat cu atatia oameni de cultura in toate domeniile ne bagam picioarele in munca lor, le uitam memoria si poate ca o mai si pangarim (aceasta Eminescu o evoca foarte bine in Scrisoarea I). Oricum, am deviat prin aceasta descriere a comportamentului tipic romanesc fata de mari personalitati care indraznesc sa se ridice din randul nostru. Ideea era ca a trecut un secol si ceva de la nasterea unuia care a dat omenirii asemenea opere de arta precum ''Coloana infinitului'', ''Poarta sarutului'', ''Masa tacerii'', ''Domnisoara Pogany'' sau ''Pasare in spatiu''. Si ar fi bine sa ne mai gandim din cand in cand la cel care a pus Romania pe harta si a demonstrat ca noi nu suntem un popor de tarani necivilizati si ca putem sa depasim aceasta stare. Punct.